Femei. Putere. România

Istoria, așa cum o percepem, rareori oferă o reflecție obiectivă sau completă a realității. Adesea, cadrul narativ al istoriei prioritizează narațiuni specifice, lăsând în obscuritate multe perspective, voci și adevăruri, remodelate de ideologiile vremii. În urmă cu șapte ani, Cornel Brad, în calitate de fotograf profesionist, a început să portretizeze personaje din scena politică iar, treptat, s-a îndreptat spre oameni obișnuiți, povești de viață arhivate în unele cazuri și de fostele dosare ale Securității comuniste din România. Acest demers a culminat într-o primă publicație de fotografie vernaculară, „Oameni. Putere. România”, care a surprins personalități, viziuni și detalii intime despre trăiri colective care au marcat mentalul societății românești. Unele portrete din cartea fotografică amintită sunt incluse în expoziția de față, unde personaje feminine ne introduc în viața familiilor și comunităților care au trăit transformările Statului român, de la monarhie la comunism și, în final, la democrație, având Revoluția din Decembrie 1989 ca punct de cotitură.

Expoziția „Femei. Putere. România” prezintă o selecție de portrete feminine realizate de Cornel Brad de-a lungul anilor pe care i-a dedicat documentării relației pe care oamenii o stabilesc cu statul român. Portretele alese conturează o sută de ani de evenimente istorice care au marcat România și ne dezvăluie povești de viață integrate în narațiunea mai amplă a istoriei, experiențe trăite de bunici, mame, surori, soții, confidente, lideri și femei de afaceri din jurul nostru. Trei generații de femei ne privesc, femei care au înfruntat și depășit tirania, nedreptatea, abuzul, indiferența și uitarea din partea instituțiilor menite să le apere, precum Ana Blandiana, Doina Cornea, Ioana Voicu-Arnăuțoiu, Herta Müller, Niculina Moica și Alexandra Furnea, dar și femei care au excelat în diverse domenii, precum Mariana Gheorghe, Laura Codruța Kövesi, Constantina Diță și Alina Șerban. Biografiile lor ne aduc în lumină legăturile dintre viețile noastre și emoțiile care ne unesc.

Abordarea distinctivă a lui Cornel Brad în fotografie tratează aceste portrete ca pe un demers comunitar orientat către o înțelegere mai profundă a identității. Prin selecția de chipuri propusă în continuare, descoperim cinci ipostaze ale puterii care definesc identitatea individuală și de grup: 1. Fețele Legitimității – care întruchipează autoritatea și inspiră schimbarea; 2. Fețele Sacrificiului – ale căror sacrificii personale profunde iluminează adâncurile rezilienței umane; 3. Fețele Curajului – care se confruntă cu adversitatea cu putere neclintită; 4. Fețele Celebrității – care își folosesc influența pentru cauze importante; 5. Fețele Uitării – ale căror contribuții esențiale au fost adesea trecute cu vederea, dar rămân fundamentale pentru comunitățile lor.

Contradicțiile și complexitățile fiecărei epoci conturează un portret variat al femeii, în relație cu diversele structuri de putere ce au guvernat viața în România. Aducând în prim-plan experiențele colective care le-au marcat viețile personale și profesionale, seria portretelor oferă spațiul unei introspecții asupra resorturilor de putere individuală și asupra idealurilor comunităților din care aceste femei fac parte – forțe umane ce au modelat societatea contemporană. Fără pretenții estetice majore, aceste fotografii deschid un spațiu de conexiune cu fețele umane ale puterii și povești personale, dezvăluind valorile esențiale care stau la baza luptei pentru libertate: empatia, conștiința și credința în valoarea intrinsecă a fiecărei persoane.

Pe măsură ce parcurgem aceste portrete și confesiunile din spatele lor, îți propunem să iei în considerare următoarele întrebări: Ce evenimente din viețile acestor femei rezonează cu tine? Ce vulnerabilități și ce forțe colective se regăsesc și în jurul tău? Cum poți să contribui la crearea unui mediu în care libertatea de gândire și comunitatea sunt parte din soluție?

Expoziția „Femei. Putere. România” onorează contribuțiile esențiale ale femeilor în istoria și societatea noastră, dar ne invită și să descoperim rolul esențial al fotografiei vernaculare în conturarea unei punți de legătură între generații. Prin aceste portrete, Cornel Brad surprinde dimensiunile personale ale puterii pe care o are femeia în societate și construiește noi legături între trecut și prezent, între individ și comunitate. Surprinzând un portret colectiv, seria de fotografii ne invită să reconsiderăm, la rândul nostru, percepțiile din prezent despre putere.
Curator: Carmen Casiuc