Aurul de la Brukenthal

Aurul de la Brukenthal este expus în premieră la București! Celebrul muzeu din Sibiu aduce o colecție extraordinară de piese preistorice, romane și medievale din aur, argint aurit și pietre prețioase, bijuterii și obiecte de cult realizate de meșteri aurari sibieni, ce strălucesc prin complexitatea tehnicilor și prin frumusețea motivelor decorative.

Muzeul Naţional Brukenthal şi-a format, începând de la sfârşitul secolului al XIX-lea, un adevărat tezaur de piese din metale preţioase – argintărie liturgică şi uzuală, obiecte de podoabă şi bijuterii. Nucleul acestei colecţii l-a constituit cabinetul de numismatică al baronului Samuel von Brukenthal, amenajat în palatul său din Piaţa Mare.

În paralel, colecția de orfevrărie („Tezaur”) s-a format și îmbogățit prin donații sau achiziții de la bisericile evanghelice, bresle, bijutieri-colecționari, proprietari privați sau prin descoperiri arheologice. Cea mai importantă parte a „Tezaurului” este colecţia de argintărie liturgică – una dintre cele mai bogate şi mai valoroase din Europa Centrală și de Est –, majoritatea pieselor fiind opere ale meşterilor argintari sibieni, considerate capodopere ale artei prelucrării metalelor preţioase în Transilvania.

Acestora li se adaugă piesele provenite din cercetări arheologice mai vechi sau mai noi, din detectări de metale şi, mai rar, din achiziţii – cel puţin în ultimii 50 de ani.

O monedă de la Brukenthal, în atenția cercetătorilor britanici

Expoziția Aurul de la Brukenthal, curatoriată de Alexandru Constantin Chituță, managerul Muzeului Național Brukenthal, aduce în premieră la București lucrări din tezaurul Muzeului de Istorie „Casa Altemberger” din cadrul celebrului muzeu sibian. Vor fi expuse la Art Safari piese preistorice din aur, piese romane (bijuterii și monede), piese medievale timpurii (din secolele VI-VII), monede de aur bătute la Sibiu, inele cu gemă, podoabe săsești și obiecte de cult realizate de breasla aurarilor sibieni.

Printre piesele de excepție expuse se numără: crucea-relicvar de la Cisnădie, făcută în jurul anului 1440 (cea mai spectaculoasă piesă de argintărie de cult transilvăneană, realizată la comanda bisericii romano-catolice din Cisnădie), potirul din nucă de cocos din 1650, cupa din corn de rinocer din 1694, paharul de fecioară din secolul al XVII-lea, cana cu capac realizată de meșterul Sebastian Hann în 1682, paftaua de tip Marienheftel, cu Fecioara Maria, din secolul al XVI-lea, și numeroase alte piese.

Una dintre cele mai interesante exponate, de importanță istorică remarcabilă, este, însă, moneda Sponsianus – o monedă rară, cercetată de University College London. Britanicii susțin că un împărat numit Sponsian ar fi condus Dacia romană, concluzie la care au ajuns analizând moneda aceasta, care provine dintr-un tezaur descoperit în Transilvania în anul 1713.

Aurarii sibieni, faimoși în toată lumea

Atestat documentar încă din anul 1191, Sibiu a fost, în epoca medievală, unul dintre cele mai importante orașe din Europa Centrală și de Est. Breasla aurarilor din Sibiu a avut parte de o istorie îndelungată și înfloritoare, localitatea devenind unul dintre cele mai importante centre de prelucrare a aurului și argintului din acea vreme. În a doua jumătate a secolului al XIV-lea, aurarii sibieni ocupau diferite funcţii politico-administrative.

Pe lângă comenzile primite de meşteri pentru obiecte de cult, cererile de executare a unor podoabe trebuie să fi fost din ce în ce mai numeroase. Portul orăşenesc săsesc punea mare preţ pe anumite accesorii specifice: ace de păr, paftale, cordoane etc.

În timpul domniei regelui Matei Corvin, mare iubitor de artă, argintăria sibiană a fost la mare preț și meșteșugul a cunoscut o dezvoltare extraordinară. Când regele a venit la Sibiu în fruntea armatei sale pentru a înăbuși revolta nobilimii, reconcilierea a constat în primul rând în argintărie, mantale lungi de blană, alimente și alte bunuri.

Faima aurarilor sibieni le-a adus acestora numeroase comenzi de peste munți. Se cunoaște cea din 1492 a domnului Țării Românești – Vlad Călugărul. De asemenea, la Sibiu a fost realizată o minunată cruce de altar, la comanda domnitorului Alexandru Lăpușneanu. Totodată, la comanda lui Constantin Brâncoveanu, meșterii aurari din Sibiu au realizat diferite obiecte.

Fascinați de somptuoasele piese pe care le executau meșterii sibieni, unii domnitori români le-au transmis comenzi importante, fiind create, astfel, lucrări de referință pentru istoria orfevrăriei țărilor române. Astăzi, numeroase muzee din țară și din străinătate se pot bucura de piesele de o mare valoare realizate la Sibiu.

Expoziția Aurul de la Brukenthal de la Art Safari este realizată în colaborare cu Muzeul Național Brukenthal și cu Parohia Evanghelică CA din Sibiu, precum și cu sprijinul Ministerului Culturii.

Bilete