Ion Țuculescu

La 60 de ani de la expoziția crucială din 1965 organizată la Sala Dalles, Art Safari întreprinde, sub patronajul Ministerului Culturii, o amplă revizionare și, poate, reconsiderare a operei titanului începuturilor artei contemporane românești, a „cazului singular” care a fost Ion Țuculescu.

Expoziția Ion Țuculescu. Geniul amator prezintă peste 100 de lucrări reprezentative din cele mai importante muzee și colecții private din țară și înfățișează, pentru prima dată în chip analitic și cronologic, geneza, parcursul, devenirea și amploarea fără egal a operei acestui artist remarcabil.

Fuziunea țuculesciană dintre experiment și modernitate, pe de o parte, și arhaism și folclor speculativ, pe de altă parte, constituie cadrul în care expoziția conturează condiția culturală națională actuală, cu vectorii ei îndreptați concomitent și contrastant către vechi și nou, către motivul decorativ și patosul existențial, către cercetare științifică și exaltare mitologică. Țuculescu este întruchiparea tuturor acestor impulsuri contradictorii, caracteristice psihicului colectiv românesc.

Pornind de la dubla figură intelectuală a lui Țuculescu – ca medic, cercetător și om de știință riguros, pe de o parte, și ca artist autodidact, marcat de o fervoare experimentală și umană fără egal, pe de altă parte –, expoziția realizează portretul unei veritabile personalități complete și complexe a culturii românești moderne, în care se îmbină metodologia și practica rațională, de laborator, cu frenezia irațională a celor mai profunde pulsiuni și cu preocupări ideologice și chiar politice extrem de relevante pentru societatea românească.

După marea expoziție retrospectivă de la Sala Dalles, din 1965, Ion Țuculescu a devenit, pentru conștiința culturală românească, figura totemică a forței creatoare explozive, a libertății de expresie imposibil de îngrădit și a inconfundabilei autenticități spirituale naționale. Campion al unei morfologii moderniste care ignora în mod asumat realismul socialist regresiv al timpului, fidel unei tușe împăstate, plină de freamătul pasional al expresionismului abstract, dar mai ales explorator al unei mitologii personale înrădăcinate în structurile arhaice ale subconștientului colectiv, Țuculescu a devenit rapid cea mai influentă figură artistică a epocii de deschidere a comunismului local de la mijlocul anilor ’60 și începutul anilor ’70.

Influența ulterioară a operei și a exemplului său asupra formării estetice și ideologice a unor generații de artiști români este incontestabilă – de la Gheorghe Berindei și Paul Gherasim la Horia Bernea și Florin Mitroi și de la Andrei Cădere și Florin Niculiu la Vioara Bara sau Maxim Liulcă, reperul țuculescian este constant, fie că este vorba despre straturile arhaice ale mitologiei personale sau de motivele folclorice locale, topite în subiectivități moderne, ori de îngroșarea pătimașă, expresionistă, a unei picturi pline de fervoare.

Conceptul expoziției, dezvoltat de o echipă închegată în jurul curatorului Cristian Vechiu, este ghidat de noțiunea de „mutații” propusă și dezvoltată chiar de Țuculescu în raport cu propria-i creație. Noțiunea de „mutație” definește, în cuvintele artistului, alternanța de „perioade liniare” cu „perioade de ruptură” și „schimbări neașteptate” (chiar și pentru sine). Acest concept se va regăsi în tipul de panotare a expoziției, care identifică perioadele de continuitate (stilistică și profesională), dar și momentele de discontinuitate și de revelare a artistului către sine și către societate.

Un demers de o amploare și de o acoperire fără precedent, Ion Țuculescu. Geniul amator este o expoziție-fenomen care aduce în fața publicului versiunea cea mai complexă și completă a unui creator unic, inegalabil.

Curator: Cristian Vechiu
Sub patronajul Ministerului Culturii
Parteneri: Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Național de Artă al României